Are și el boala românilor: Emmanuel Macron închide școala elitelor pentru egalitate de șanse

1
153

Exclusivistă şi deconectată de oamenii de rând, Şcoala Naţională de Administraţie a Franţei (Ecole Naţionale d’Administration – ENA), instituţia de învăţământ unde sunt formate elitele din administraţie şi politică şi unde a studiat inclusiv Emmanuel Macron, ar putea fi închisă de acesta din urmă pentru a răspunde unei revendicări exprimate în timpul protestelor ”vestelor galbene”, relatează AFP joi, înaintea conferinţei de presă la care liderul de la Elysee va anunţa concluziile sale în urma ”marii dezbateri naţionale” pe care a lansat-o în încercarea de a calma aceste proteste, potrivit agerpres.ro.

Citește și: EXCLUSIV Omul lui Băsescu reacționează, după ce Klaus Iohannis i-a refuzat propunerea: ‘Nu renunțăm’

Descrisă adesea drept un Harvard francez, la ENA au obţinut diplome patru dintre ultimii şase preşedinţi francezi, respectiv Emmanuel Macron, Francois Hollande, Jacques Chirac şi Valéry Giscard d’Estaing, dar şi numeroşi manageri ai marilor companii franceze.

Instituţie de învăţământ renumită, ENA este acuzată de criticii săi, mulţi din rândurile ”vestelor galbene”, că favorizează într-un circuit închis o clasă conducătoare deconectată de popor. Deşi în prezent sunt tot mai puţini absolvenţi de ENA în politică şi administraţie, ”în contextul (protestelor) vestelor galbene, ENA a devenit simbolul oligarhiei atotputernice”, explică Luc Rouban, director de cercetare la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) şi la Sciences Po.

CITESTE SI:  Delia și Fuego participă la Asia Express în sezonul următor

Conform unui sondaj, circa 63% dintre francezi ar fi favorabili creării unei noi instituţii superioare de administraţie publică, mai deschisă faţă de societatea actuală.

Citește și: ANAF face anunțul mult așteptat! Datoriile românilor vor fi șterse

ENA a fost creată în 1945 de către generalul De Gaulle tocmai pentru a democratiza recrutarea înalţilor funcţionari, dar s-a transformat de-a lungul vremii într-o instituţie mai degrabă elitistă.

Scopul iniţial al acestei şcoli era să pună capăt ”sistemului de cooptare”, aminteşte directorul ei, Patrick Gérard. În pofida criticilor, el apreciază într-un articol publicat de Le Figaro că s-a înregistrat un succes la acest capitol, afirmând că în actuala promoţie nu există ”niciun copil al unui absolvent de ENA, al vreunui ministru sau parlamentar”.

Pentru a arăta că manifestă deschidere şi a contracara criticile despre un etnocentrism parizian, ENA şi-a stabilit sediul la Strasbourg şi a creat un concurs paralel la care se pot înscrie tinerii funcţionari.

Totuşi, concursul pentru viitorii studenţi rămâne principala poartă de intrare la ENA. Or, pentru a reuşi la acest concurs este obligatorie absolvirea unor specializări de prestigiu în care ”copiii membrilor marii elite au cele mai multe şanse”, explică Luc Rouban. Aici ”nu există amestec social”, tranşează el.

CITESTE SI:  Restructurare sau remanierea Guvernului? Toni Greblă, dă ultimele informații - Strategia PSD-ALDE, în funcție de reacția lui Iohannis

Citește și: Lovitură pentru șeful Aeroportului Otopeni! Ministrul Transporturilor i-a dat lovitura de grație

”Putem regreta că numai 19% dintre actualii studenţi au un părinte muncitor, comerciant, funcţionar, agricultor, artizan sau şomer” şi ”încă avem de făcut mai mult” la acest capitol, recunoaşte Patrick Gérard.

Cei care au studiat la ENA ”formează o castă închisă în ea însăşi, adesea arogantă”, crede Arthur Dehaene-Queffélec, el însuşi absolvent de ENA, în prezent profesor de economie. ”Este adevărat că aceste rele vin din alte părţi. Dar este o problemă şi mai gravă în cazul funcţionarilor care iau decizii pentru întreaga naţiune. Aceasta ar trebui să-i oblige să manifeste înţelegere şi empatie”, completează el în declaraţia dată cotidianului Les Echos.

Citește și: Vești importante pentru șoferi! Modificări importante pentru cei care au permis de conducere categoria B

Dar ”realitatea este că toate ţările au instituţia lor (de învăţământ) de elită şi că adesea banii joacă un rol important pentru a accede” acolo, atrage atenţia Jocelyn Caron, la rândul său absolvent al ENA, el amintind de duo-ul universitar britanic Oxford-Cambridge sau de reţeaua americană Ivy League, din care face parte şi Harvard, unde un an de studii costă circa 40.000 de euro.

CITESTE SI:  Oamenii lui Darius Vâlcov, înlocuiți rând pe rând: Șefele de la ANAF și Casa de Sănătate vor fi schimbate - Esential

”Franţa măcar a reuşit să atenueze considerabil rolul bogăţiei”, studiile la ENA fiind gratuite şi studenţii primind o bursă lunară, mai menţionează acelaşi interlocutor.

Sursa link

1 COMENTARIU

  1. Imi inchipui că dacă închizi o instituție pentru elite ai rezolvat toate problemele legate de injustitia socială. De fapt toate chestiile astea cu egalitatea, toleranta si corectitudinea politica sunt, dupa cum se stie, idei comuniste pentru sec.XXI si dupa cum oamenii nu invata niciodata din greseli, halesc aceste idei din mers cu gandul ca vor trai mai bine, mult succes.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here