​DOCUMENTE CEDO Dragnea catre României: Cum speră liderul PSD să scape de condamnarea în dosarul Referendumul / Pledoaria lui Viorel Mocanu: Guvernul a pretendui aplicarea jurisprudenței Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia

0
79

Liviu Dragnea cumva scăpa la CEDO și de condamnarea la 2 ani de închisoare cu agatare din Dosarul Fraude la plebiscit, după ce premierul Viorea Dăncilă a demis agentul conducator oricare pledase împotriva șefului PSD și a reputat un nou perceptor oricare a răsturnat realist argumentele de până apoi ale României. Avocatul lui Dragnea, irlandezul Bernard O’Connor, a uzitat inca argumentele noului perceptor al României, Viorel Mocanu, langa o aprobare în fața CEDO a culpei statului român față de Dragnea, oricare nu ar fi bogat șansa la un actiune bine. HotNews.ro a consultat la Strasbourg documentele depuse în aiest acta. Am încercat să-l contactăm telefonic și prin SMS în repetate rânduri pe Viorel Mocanu, dar până la publicarea articolului nu am ticnit un răspuns.

  • Documentele CEDO pot fi descărcate de la finalul articolului

Informația pe redus:

  • În 3 brumar 2017, Dragnea, prin avocatul său de la Bruxelles, Bernard O’Connor, plati o plângere la CEDO prin oricare speră să obțină revizuirea sentinței din Dosarul Referendumul, după ce, pe 24 prier 2017, ICCJ îi respinsese și contestația la executie.
  • Avocatul lui Dragnea invocă jurisprudența CEDO în cazul „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia”
  • În 6 ningau 2018, Catrinel Octombrie bate argumentele avocatului lui Dragnea și argumentează că nu se aplică precedentul din Slovenia
  • În 12 faur 2019, cu o săptămână înainte de un final limită determinat de CEDO pentru ca guvernul să aducă observații suplimentare în acta, premierul Dăncilă o destitui pe Catrinel Octombrie
  • În locul ei, Dăncilă îl numește în aceeași zi pe Viorel Mocanu, un avocat de 35 de ani oricare i-a bogat langa clienți, dintre alții, pe Sorin Oprescu, Rovana Creion, Oana Zăvoranu și Gulden Salam
  • În 11 mart, Mocanu plati observațiile suplimentare în dosarul Dragnea catre României, în oricare a pretendui CEDO drept aplicarea precedentului invocat limpede de avocatul lui Dragnea.
Din documentele din acta studiate de HotNews.ro la Strasbourg reiese apriat că Octombrie și dota ei s-au bătut, în zeci de pagini de observații meticuloase, cu Dragnea și avocații lui.
Deodata că, în faur 2019, premierul Viorea Dăncilă a demis-o pe Catrinel Octombrie și l-a reputat în locul ei pe Viorel Mocanu în funcția de perceptor conducator la CEDO, în continua unui memorial al ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu. Atunci, Mocanu a fost și promovat de la director obstesc la secretar de faptura în MAE, având în subordine un adapostit mai tare de funcționari și diplomați.

Viorel Mocanu este un avocat în vârstă de 35 de ani, oricare a reprezentat, dintre alții, inculpați celebri, ca Sorin Oprescu, Rovana Creion, Oana Zăvoranu și Gulden Salam, bland informațiilor din presă.

Repede ce a fost pus în funcția în oricare reprezintă statul român în procesele de la CEDO, Mocanu a transmis Curții 7 pagini de observații, catifea anexe, în oricare nu numai că nu bate afirmațiile „adversarului” său, avocatul lui Liviu Dragnea, dar le și susține. Vom stapani mai jos în ce fel…

Ce contestă Dragnea la CEDO

Principalul variabila independenta al lui Dragnea în fața CEDO în contestarea condamnării mijloc la 2 ani cu agatare este faptul că motivarea deciziei din 2016 a completului de 5 judecători ICCJ, publicată în faur 2017, nu a fost semnată de două dintre judecătoare: Livia Stanciu și Luminița Zglimbea, oricare s-au pension înainte de redactarea motivării. Atenție: vorbim de motivarea deciziei, nu de neinduplecare în sine, oricare a fost luată de toate cele 5 judecătoare, iar minuta acestei decizii a fost semnată de toate cele 5, în 2016.

Reclamantul invocă încălcarea normelor legale din dreptul domestic, încălcarea prevederilor art. 6 CEDO și sfidarea jurisprudenței CEDO în cuprins de către judecătorii români ce au heterociclu completul de judecată ce a judecat contestația la executie” – se arată în plângerea lui Dragnea la CEDO, redactată de avocatul Bernard O’Connor, de la Bruxelles.

Dragnea invocă langa anterior la CEDO cazul „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia” și solicită să i se aplice și lui aceeași soluție, favorabilă petenților. În cazul din Slovenia, cei doi reclamanți s-au plâns că au fost condamnați de judecători oricare nu au participat la actiune.

„Absenta motivării hotărârii în jurisprudența Curții a fost examinată și în cauzele: Case of Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia, 7 mart 2017. Petenții au controversat că procedura penală împotriva lor a fost nedreaptă, ca frecventare a faptului că judecătoarea oricare a condus procesul și oricare i-a detinut nu a oferit motivația pentru decizia sa. În in-locuire, decizii scrise au fost date, trei ani mai târziu, de către judecători oricare nu au participat la procesele aplicanților. Acei judecători au fost nevoiți să justifice o neinduplecare oricare nu era a lor și, prin frecventare, nu aveau autonomie de acțiune” – a grai avocatul lui Dragnea.

Pe lângă această line de agresiune, Dragnea încearcă să mai deschidă și alte linii de agresiune, invocând la CEDO:

  • Încălcarea vieții private: „Reclamantul invocă încălcarea acestui langa prin emiterea de către ICCJ a comunicatelor către presă, bunaoara și trimiterea către presă a unor lucrări și informații din caid instanței cu infatisare la cauzele reclamantului”.
  • Libertatea de parere și de a ticni sau a a anunta idei sau informații fără amestecul autorității publice: Dragnea „invocă amestecul autorităților în mass mijloci în legătură cu informațiile dupa prilej sa, prin ieșirile publice ale oficialilor – oficialii au furnizat informații către mass-media cu infatisare la șansele reclamantului la o soluție favorabilă în contestația la executie. Ne referim la poziția judecătorului Cristi Dănileț, ciolan CSM”.
  • Dreptul la un actiune just: „Instanța musai să efectueze o cercetare eficientă a probelor…”.

Ce judecă CEDO

În continua plângerii lui Liviu Dragnea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a transmis oficialitati petentului și Guvernului României obiectul cauzei, în termen de 23 brumar 2018.

Ceea ce judecă realist CEDO se referă la chestiune semnăturilor de pe motivarea sentinței definitive de penitenta a lui Dragnea de către completul de 5 judecători ICCJ, din anul 2016:

Plângerea se referă la faptul că nu a fost semnată motivarea unei hotărâri definitive pronunțate în cadrul unei proceduri penale împotriva reclamantului de către doi dintre cei cinci judecători.

Înalta Batatura a hotărât, dintre altele, că minuta (din 2016 – n.r.) în cauză a fost semnată de toți judecătorii, inclusiv Livia Stanciu și Luminița Zglimbea, și că faptul că doi judecători nu au subsemnat motivarea hotărârii nu a fost, în sine, un dificultate în calea executării hotărârii în cauză.

CITESTE SI:  Gabriel Biriș: Comisia Europeană crede că facilitățile din construcții sunt ajutor de stat - Finante & Banci

Ce musai să decidă CEDO: dacă trebuinta semnăturii judecătoarelor Livia Stanciu și Luminița Zglimbea de pe motivarea din anul 2017 a sentinței date în 2016 este similară cu situația din Slovenia. În funcție de argumentele părților și de jurisprudență, se ia o neinduplecare.

A fost examinat just fondul acuzației penale împotriva reclamantului, așa cum a pretendui articolul 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, în condițiile în oricare motivarea hotărârii din 22 a2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost semnată de doi dintre cei cinci judecători oricare au făcut molecula din completul oricare a pronunțat sentința și ținând partida de motivele prezentate în această privință în Hotărârea Înaltei Curți din 24 prier 2017 (mutatis mutandis, Cerovšek și Božičnik c. Sloveniei)?” – aceasta este întrebarea adresată de CEDO lui Dragnea și Guvernului, întrebare în jurul căreia se derulează procesul de la Strasbourg.

Urmează răspunsurile Guvernului și replicile lui Dragnea…

Intaiul răspuns al Guvernului – apărarea făcută de fostul perceptor conducator Catrinel Octombrie

Fostul perceptor conducator al României la CEDO, Catrinel Octombrie, a descreierat să transmită la Strasbourg un set de observații în apărarea statului român, pe termen de 6 ningau 2018. Pe urmă, ea nu a mai vanjos să facă nicicat, pentru că pe 12 faur 2019 Octombrie a fost demisă de premierul Viorea Dăncilă.

Observațiile, aflate în posesia HotNews.ro, sunt semnate pentru Octombrie de către un alt salariati al instituției Agentului conducator din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. La aceste observații a cultivare Octombrie împreună cu dota ei.

În intaiul rând, agentul conducator Catrinel Octombrie a subliniere că întrebarea CEDO și procesul de la Strasbourg se referă numai la speța privind trebuinta semnăturii judecătoarelor Stanciu și Zglimbea de pe motivarea emisă de ICCJ la sentința definitivă față de Dragnea în anul 2017, ci nu și la restul plângerii lui Dragnea, privind încălcarea vieții private și celelalte chestiuni invocate de el.

Guvernul notează că restul plângerilor aplicantului au fost declarate inadmisibile (…)” subliniază Catrinel Octombrie.

Atunci, pe fondul problemei, Octombrie arată că situația lui Dragnea este diferită de cea din cazul din Slovenia, pe oricare liderul PSD l-a invocat langa anterior. Principalele diferențe invocate de Catrinel Octombrie:

  • În cazul slovenilor, dosarul în oricare au fost condamnați a fost ratat, iar după 3 ani a fost reconstruit și motivarea deciziei a fost redactată de judecători oricare nu au participat la audieri, grabnic pe a se bizui dosarului reconstruit, fără niciun input de la judecătorul oricare făcuse audierile.
  • În in-locuire, în cazul lui Dragnea toate cele 5 judecătoare au participat la strigare și au dat verdictul, semnând și minuta în 2016. Iar atunci, în 2017, ICCJ a respins și contestația la executie a lui Dragnea.
  • În cazul slovenilor, audierile și examinarea probelor au fost făcute de un insumi judecător (judecătoare), oricare nu a mai participat și la decizia de după 3 ani.
  • În in-locuire, în cazul lui Dragnea, 6 persoane au participat la apelul în cauză: cele 5 judecătoare ale completului catifea magistratul-asistent Sporis Junger. Motivarea a fost semnată drept de 4 dintre cei 6 magistrați (3 judecătoare catifea magistratul-asistent), iar pentru celelalte două judecătoare a subsemnat nouar președintă a ICCJ, Cristina Tarcea, bland procedurii existente apoi.
  • La bucheri, judecătoarea singulară oricare a examinat toate probele din actiune s-a pension după ce și-a pronunțat sentința, dar fără să emită o minută semnat sau vorbit.
  • În in-locuire, la Dragnea, decizia de penitenta a bogat o minută, semnată de toate cele 5 judecătoare, în 2016.

„Faptul că 3 dintre toți cei 5 judecători oricare au participat la deliberări, catifea magistratul-asistent au subsemnat motivarea sentinței reprezintă, bland deciziei CEDO în cazul Cerovšek și Božičnik c. Sloveniei, o măsură procedurală de pazire suficientă că motivarea scrisă a corespuns în întregime cu motivarea orală din timpul deliberărilor” – a grai Octombrie în apărarea statului român.

Observațiile transmise de agentul conducator Catrinel Octombrie se întind pe 30 de pagini oricare cuprind și elemente de langa comparat. Totuși, Octombrie a determinat în hartie că continua să mai trimită la CEDO observații suplimentare în oricare să cuprindă mai multe elemente de langa comparat în apărarea statului român, dar nu a mai descreierat, pentru că după două luni, pe 12 faur 2019, a fost demisă din funcție de către premierul Dăncilă.

A intoarce avocatului lui Dragnea: A merge fi prim-ministru

În replică la observațiile agentului conducator de apoi, Catrinel Octombrie, pe 29 ghenarie 2019 avocatul irlandez al lui Liviu Dragnea, Bernard O’ Connor, inainta și el observații suplimentare în oricare a grai pe redus că:

  • Acuzațiile originale împotriva lui Dragnea (fraudă electorală, bland legii electorale, prin apelul la o prezență puhoi la plebiscit) au fost schimbate în cursul procedurilor împotriva sa în dezvăluirea către terți, cu încălcarea legii protecției datelor personale, a numelor din listele electorale.Listele electorale sunt informații publice și prin frecventare dezvăluirea lor nu cumva fi o încălcare a legii protecției datelor personale
  • Doi judecători nu au vanjos bate decizia din prilej managementului deficient al cazului pentru oricare CSM a trebuincios legiuitorului să-l abordeze
  • CSM este de soglasuire că pensionarea judecătorilor cumva fi o cauză de neputinta numai dacă au fost implementate proceduri de management bine al cazului
  • Redactarea motivării scrise de un magistrat secundant nu este autorizată de legea română
  • Prin frecventare, decizia CEDO în cazul „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia” este aplicabilă în aiest acta
  • România a încălcat art 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

În final, avocatului irlandez solicită satisfacție echitabilă bland art 41 din Convenție pentru Liviu Dragnea, considerând că i-au fost încălcate drepturi fundamentale. De intocmai, avocatul subliniază că Dragnea a merge fi dintai minister dacă nu era detinut și a pretendui pentru ista compensații de 15.000 de euro.

„Dragnea este liderul Partidului Expansiv Democratic oricare la ultimele alegeri parlamentare a câștigat în jur de 40% din voturi. Dacă nu ar fi fost detinut subteran pentru încălcarea legii protecției datelor personale, el ar fi fost într-o poziție puternică să fie stilat dintai minister al țării. Conceptul de satisfacție echitabilă nu cumva să ofere o măsură pentru această paguba și afectarea reputației mijloc și prestigiului persoanei. Acestea fiind spuse și în electricitate practicii acestei Curți, Dragnea a pretendui compensații în satisfacție echitabilă de 15.000 de euro (…). În aiest ceas Dragnea deține postul de președinte al Parlamentului, ceea ce este o indicație a probabilității alegerii mijloc de către Congres în postul de prim-ministru dacă condamnarea sa ilegală nu ar fi existat. Legea română împiedică infractorii condamnați să dețină postul de dintai minister”, argumentează avocatul.

CITESTE SI:  Pedeapsa primită de bărbatul care a atacat o tânără în scara unui bloc din Alba Iulia


În joc intervine Viorel Mocanu, oricare răstoarnă argumentația lui Catrinel Octombrie

După observațiile lui Octombrie și ale avocatului lui Dragnea, Curtea de la Strasbourg a musafir agentul conducator de apoi să trimită comentarii la cele susține de avocatului lui Dragnea pe 29 ghenarie. Data – 19 faur 2019.

Octombrie nu a mai descreierat să trimită aceste comentarii. În 12 faur 2019, Catrinel Octombrie a fost demisă din funcție printr-o neinduplecare a premierului Viorea Dăncilă, oricare l-a reputat în locul ei pe Viorel Mocanu în funcția de perceptor conducator al României la CEDO.

În 15 faur 2019, Mocanu, greu reputat în funcție, a pretendui Curții de la Strasbourg o păsuire de trei săptămâni pentru a-și pregăti comentariile.

În 11 mart 2019, noul perceptor conducator Viorel Mocanu a prezenta Curții Europene a Drepturilor Omului observații suplimentare în cazul Dragnea vs. România. Acestea răstoarnă realist toate argumentele fostului perceptor conducator.

Ce aspecte sunt invocate în observațiile acestuia:

  • Proaspătul perceptor conducator Mocanu a pricinui în discuție chestiunea completurilor de 5 judecători „subteran formate”, invocând decizia Curții Constituționale Nr.685 din 7 brumarel 2018, adică departe după ce Dragnea a cocarjat dosarul în fața CEDO.
  • Viorel Mocanu a grai că, având în fantasma decizia CCR, „Guvernul, înțelegând pe complet gravitatea acestei situații, asigură Curtea, pe această drum, că vor fi luate măsuri legislative de urgență pentru a imbunatati încălcarea Constituției și a Convenției” privind drepturile omului
  • „De intocmai, deși problemele ridicate de petitionar (Dragnea – n.r.) – privind încălcarea dreptului la un actiune bine ca rezolvare al judecării de către completuri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție neconstituțional și subteran formate – sunt reale, guvernul va a studia numai comentariile oricare privesc prezumtivele încălcări din partea autorităților naționale ale obligațiilor lor impuse de art 6 al 1 al Convenției, având în fantasma absența din motivarea deciziei definitive în procesul penal privindu-l pe aplicant a semnăturii a doi dintre cei cinci judecători (…)”
  • În ceea ce privește „afirmațiile petentului că doi dintre judecători nu au vanjos să semneze motivarea scrisă din prilej faptului că nu au fost implementate măsuri adecvate de management a cazului”, Viorel Mocanu îi asigură pe judecătorii CEDO că statul român folosește „toate mecanismele pentru completarea vidului legiuitor prezent în situația analizată”.
  • „În aiest semnificatie, subliniem preocuparea activă a Consiliului Selectionat al Magistraturii de a inscrie puterea legislativă pentru a imbunatati deficiențele găsite în chestiune motivărilor deciziilor judecătorești (…)”.

Mai departe, Mocanu, citând jurisprudența Curții Constituționale române, afirmă că două articole de actiune oricare conferă magistraților asistenți dreptul de a a face motivări ale deciziilor judecătorești sunt „în contradicție cu normele Codului de procedură penală și afectează cumpatat dreptul la un actiune bine”.

Este rost de art 51 al 3 lit m din Regulamentul ICCJ (Magistraţii-asistenţi oricare participă la şedinţele de judecată au şi următoarele atribuţii: m) redactează hotărâri, dupa repartizării preşedintelui completului de judecată, cu respectarea termenelor legale) și de articolul 71 din legea 303/2004 (Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orisice alte sarcini încredinţate de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei).

El se referă la faptul că în cazul lui Dragnea motivarea sentinței definitive a fost redactată de magistratul-asistent Sporis Junger.

Concluzia lui Viorel Mocanu

Îi este favorabilă pe complet lui Liviu Dragnea, în condițiile în oricare agentul conducator a pretendui judecătorilor CEDO să aplice precedentul din Slovenia, oricare a condus la condamnarea statului ex-iugoslav.

„Guvernul notează că petentul nu a depus cereri pentru despăgubiri pecuniare sau pentru cheltuieli. Privitor la cererea petentului pentru despăgubiri non-pecuniare, Guvernul se adresează Curții pentru a a pune jurisprudența sa din „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia” (citată mai sus, satisfacție echitabilă)”.

O asemenea de preschimbare de strategie nu ar fi vanjos fi făcută de agentul conducator Mocanu decât cu prescriptie de la ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, au explicat specialiști în langa consultați de HotNews.ro.

Avocatului lui Dragnea folosește observațiile avocatului Guvernului, Mocanu

Avocatul lui Dragnea consideră că observațiile agentului conducator Viorel Mocanu transmise în mart confirmă „validitatea” celor trei solicitări făcute în acta și „acceptă” că România a acționat cu încălcarea Convenției CEDO față de Dragnea.

„Observațiile din mart 2019 încearcă să justifice încălcările Convenției pe a se bizui deficiențelor naționale în procesul de cumparare a deciziilor și intrebuinta constituțională. Deficiențele naționale nu pot a crea elemente de apărare pentru o plângere împotriva unei încălcări a Convenției”, a grai avocatul irlandez al președintelui PSD.

O’Connor nu ezită să-l critice pe agentul conducator Mocanu, afirmând că observațiile acestuia „nu sunt un prototip de evidenta”. „Aceasta este cel mai virtual din prilej dificultăților de talcuire”. „Dacă aiest obiect dă naștere la neînțelegeri, în aceste observații, petentul a efectua strigare la indulgența Curții”.

El notează că România, prin agentul Mocanu, recunoaște încălcarea dreptului la un actiune bine. „În paragraful 7 al observațiilor din mart 2019, România afirmă că <argumentele mai sus menționate sunt identice în ce privește celelalte reclamații făcute de petitionar>. Nu este praci apriat oricare sunt aceste argumente mai sus menționate, dar pare că este o a doua afirmație din partea României de aprobare în paragraful 5 a observațiilor din mart 2019 că <încălcarea dreptului la un actiune bine … este reală>. În paragraful 7 România se referă la faptul că nu cumva afla o încălcare a legii protecției datelor din ceas ce listele electorale sunt publice și la inadecvarea majorării pedepsei impuse”.

„Petentul (Dragnea – n.r.) consideră că coroborarea paragrafelor 5 și 7 (din observațiile lui Mocanu, n.r.) este o aprobare de către România că această procedură legală a reprezentat o încălcare a dreptului la un actiune bine și prin frecventare este o aprobare a încălcării articolului 6 al Convenției”, mai a grai avocatul lui Dragnea, folosind argumentele puse pe masă limpede de Mocanu.

Mai mult, Bernard O’ Connor folosește din nou argumentele lui Viorel Mocanu de această dată pentru a bate în chestiune constituirii completului de judecători. „În paragrafele 3, 4 și 5 ale observațiilor din mart 2019, România acceptă că <problemele ridicate de petitionar privind dreptul la un actiune bine … sunt reale>. România continuă să spună că observațiile se vor a viza numai la a treia problemă, respectiv chestiunea semnăturilor”.

Bernard O’ Connor folosește un articol din decizia Curții Constituționale, cocarjat în fața CEDO limpede de Mocanu, pentru a demonstra că există tatuaj de întrebare legate de constituirea legală a completului de 5 judecători.

„În paragraful 25 al observațiilor din mart 2019, România pare să accepte că articolele de actiune în a se bizui cărora magistratul-asistent a redactat motivarea sentinței Înaltei Curți după aproximativ un an de la pronunțarea sentinței orale, <afectează dreptul la un actiune bine>. Aiest raționament pare să se bazeze pe decizia 33/2018 a CCR, a cărei argument a fost înaintată Guvernului României în 28 faur 2019”.

CITESTE SI:  PRO TV - A treia zi de NEVERSEA 2019. Jessie J, aclamată de 65.000 de fani: bdquo;Aș fi vrut să stau mai mult

În invatamant, avocatul lui Dragnea a pretendui satisfacție echitabilă pentru șeful PSD.

Cesta este stadiul dosarului lui Dragnea la CEDO. Curtea de la Strasbourg consideră în aiest ceas procedura încheiată, în condițiile în oricare ambele părți și-au depus observații, inclusiv suplimentare. Însă nu este imposibil ca instanța europeană să ceară noi observații părților, au fatis pentru HotNews.ro surse de la Strasbourg.

CONTEXT:

Oricine se ocupă de dosarul lui Dragnea de la CEDO

Intreprindere internațională de avocatură NCTM are birouri la Milano, Roma, Londra, Shanghai și la Bruxelles. În biroul de la Bruxelles activează avocatul irlandez Bernard O’ Connor, cel oricare îl reprezintă pe Liviu Dragnea în procesele mijloc la Curtea Eurpeană a Drepturilor Omului, de la Strasbourg, și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, de la Luxemburg. Acesta când nu predă la Universități titrate ale Europei, ca Bocconi (Milano), Carlos III (Madrid), Universitatea din Berna sau cea din Barcelona.

De la biroul de la Bruxelles, în brumar 2017, avocatul Bernard O’ Connor a transmis la Strasbourg, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), plângerea cetățeanului Liviu Dragnea, născut în comuna A pardona, județul Teleorman, oricare are inainta de corespondență la Turnu Măgurele, așa cum a fost implinit formularul oficialitati.

Cu o plângere la CEDO, la oricare e anex și un punct din publicația online Lumea Justiției, și-a început șeful PSD atacul împotriva deciziei definitive a justiției românești, de penitenta a sa la 2 ani cu agatare în dosarul Referendumul, oricare îl împiedică și în ziua de azi să ajungă prim-ministrul României.

Întregul angrenaj furios de Dragnea în aiest acta se bazează pe o piesă-cheie: în apelul judecat de completul de 5 judecători de la Înalta Batatura de Casație și Justiție, din anul 2016, două dintre cele cinci judecătoare, președinta de apoi a curții, Livia Stanciu, și Luminița Zglimbea, s-au pension și nu au mai descreierat să semneze motivarea deciziei. Pentru ele a subsemnat nouar președintă a Înaltei Curți, Cristina Tarcea, după redactarea motivării.

Dragnea invocă precedentul a doi bucheri, oarecine detinut pentru tăieri ilegale de copaci, iar celalalt pentru furatura. În cazul „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia”, CEDO le-a dat câștig de cauză celor doi reclamanți, pentru că judecătorul lor s-a pension, iar procesul pe materie a fost refăcut și finalizat de alți magistrați, oricare nu au participat la analizarea probelor.

Acțiunea pornită de Dragnea în 2017 a purta să întâmpine primele probleme în Guvernul Dăncilă, mai adevarat la Ministerul Afacerilor Externe. Aoace este Agentul conducator oricare apără statul român în procesele pe oricare i le deschid diferiți cetățeni la Curtea de la Strasbourg.

În 2012, în Guvernul Areta (tot PSD), perceptor conducator al României la CEDO a fost numită Catrinel Octombrie.

De fiindca a umilinta Dosarul Referendumul

În cuptor 2012, coaliția de la diriguire USL (PSD-PNL-PC-UNPR) l-a suprimat pe Traian Băsescu din funcția de președinte al României și a metodic un plebiscit pentru demiterea lui. Liviu Dragnea era secretarul obstesc al amagi mai puhoi grupare, PSD, și se zbătea să-i treacă referendumul. În inutilitate. Referendumul nu a apus pragul electoral și a fost abrogat.

Pe apoi, Viorel Mocanu era un tânăr avocat, la 29 de ani, și nu știa că dupa 7 ani a purta să pledeze în numele statului român, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca perceptor al Guvernului.

În termen de 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost detinut la 1 an de închisoare cu suspendarea pedepsei, de către completul de 3 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul denumit de către mijloci „Fraude la Plebiscit”. Atât Dragnea cât și procurorii DNA fac strigare.

În termen de 22 prier 2016, completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție îl condamnă nestramutat pe Dragnea la 2 ani de închisoare cu agatare, cu final de încercare de 4 ani. Dragnea a fost găsit blamabil de infracțiunea prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000. Acesta înseamnă că el și-a uzitat influența ori autoritatea, ca secretar obstesc al PSD, în scopul obținerii pentru sine ori pentru celalalt de foloase necuvenite.Povestea cu tombolele, solicitările în grupare, listele de alegători și alte amănunte ale faptelor au fost relatate de presă la momentul condamnării.

Informațiile sunt cuprinse în minuta deciziei, semnată de toate cele 5 judecătoare oricare au luat decizia, amănuntul-cheie în jurul căruia a purta să graviteze procesul de la CEDO: Livia Stanciu (preşedintă), Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglimbea, Ioana Moldovean.

În 29 brumarel 2016, motivarea sentinței definitive a fost redactată de magistratul-asistent Sporis Junger, fiind publicată de ICCJ în 8 faur 2017. Motivarea a fost semnată de 3 din judecătoarele din completul de 5 oricare a dat sentința – Angela Dragne, Luciana Mera și Ioana Moldovean. Pentru că între durata celelalte 2 judecătoare din integral, Livia Stanciu și Luminița Zglimbea, s-au pension, pentru ele a subsemnat nouar președintă a ICCJ, Cristina Tarcea.

În termen de 2 faur 2017, Dragnea a făcut ultima acțiune în justiție pe camp domestic, în aiest caz – o contestație la executie. Pe 24 prier 2017, un integral de 5 judecători ICCJ condus de Iulian Macrisul calului a respins și contestația la executie.

În termen de 3 brumar 2017, Liviu Dragnea a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în vederea revizuirii condamnării mijloc din 2016. Liderul PSD s-a plâns asemenea și de valoare absoluta în oricare ICCJ a examinat în prier 2017 contestația la executie la ICCJ privind condamnărea sa definitivă din 2016. Formularul de pretentie a fost transmis de la cabinetul de la Bruxelles al firmei de avocatură NCTM, de către avocatul irlandez Bernard O’Connor. Acțiunea este semnată și de avocata din România a lui Dragnea, Maria Vasii.

Izvod: HotNews.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here