Comorile din Munții Măcinului și albinele urbane

0
35
Comorile din Munții Măcinului și albinele urbane


În episodul 3 al campaniei Digi24 „Natura umană” prezentăm un subiect aparent minor, dar în realitate este extrem de important: protecția albinelor. De ele depinde existența mai tuturor speciilor de plante și tot de polenizare depinde industria alimentară în proporție de 76 la suta. Pesticidele folosite în agricultură le ucid însă în ritm alert. Fermierii trebuie să știe că pot să își apere culturile doar cu ajutorul naturii, iar lecția aceasta o învățăm astăzi de la oameni pasionați din Munții Măcinului.

„Sinteză floristică a două continente: Asia și Europa” – așa spun specialiștii despre Munții Măcinului, cei mai vechi munți din România, care se află în nord-vestul Dobrogei.

„Comorile” din Munții Măcinului

România încă este un paradis pentru biodiversitate, dar niciunde pe teritoriul țării noastre nu vedem bogăția pe care am întâlnit-o în Munții Măcin. Directorul parcului Măcin, Viorel Roșca, este protectorul unei adevărate comori. Deși munții nu par să ofere cine știe ce priveliște, văzuți de pe șosea, o drumeție pune lucrurile într-o cu totul altă lumină: sute de plante unice, care se bucură de protecție europeană, și animale ce par aduse dintr-un film western sau din spații mediteraneene.

CITESTE SI:  Vă mai amintiți de madam Bamboi, cauza cu 13 copii? Incotro trăiește imediat fosta asistentă a lui Cătălin Măruță
Munții Măcinului

Broasca dobrogeană de uscat, una dintre speciile reprezentantive pentru Munții Măcinului, se găsește aici în peste 4.000 de exemplare, iar tendința observată în ultimii ani este ca numărul lor să crească, ceea ce înseamnă că parcul național Măcin îi oferă un mediu sănătos, unde aerul și solul se păstrează într-o stare normală.

muntii macin flora - natura umana
Milițeaua dobrogeană, o plantă unică în flora din România, se găsește în Munții Măcinului

Pe sigla Parcului Național Munții Măcinului stă o floare: Milițeaua dobrogeană (silene compacta),  o plantă care este la limita nordică a arealului ei natural.

Întâlnim și o insectă rară: un croitor, a cărui prezență e strâns legată de existența arborilor seculari. 

În Munții Măciunului există peste 900 de specii de fluturi. 

Un alt motiv de mândrie pentru Parcul Național Munții Măciunului este gușterul dobrogean. În perioada de împerechere, ca să-și atragă femela, masculul capătă un colorit extraordinar, cu irizații de verde deschis și albastru sidefiu.

soparla macin - natura umana
Gușterul dobrogean din Munții Măcinului

Viorel Roșca duce o adevărată luptă pentru a păstra acest statu quo. El încurajează localnicii să folosească mijloacele ecologice de a face agricultură, așa cum au făcut-o strămoșii lor sute de ani. Și îndemnul dă roade, produsele zonei sunt renumite pentru gustul lor autentic.

Cum arată regina albinelor fericite

În acest trend ecologic au intrat și apicultorii. Nevoiți să plece din multe alte zone din cauza agriculturii intensive, chimice, unde se folosesc neonicotinoidele, apicultorii se bucură de Munții Măcin pentru a produce o miere unică și mai ales pentru a-și salva albinele de la extincție. Le-au murit familii întregi după ce au stat în zone în care plantele au fost stropite sau modificate genetic.

CITESTE SI:  Incident la Eforie! Prin ce a trecut un salvamar după ce i-a cerut unui turist să iasă din marea periculoasă

Iar în Masivul de Tei din Munții Măcinului albinele se simt în largul lor. Un studiu din 2017 arăta că 79 la sută din probele de miere din Europa sunt contaminate cu neonicotinoide, foarte periculoase. „Ministerul Agriculturii face derogări și iar se fac tratamente cu neonicotinoide. Pe fermieri îi ajută, dar pe noi ne omoară”, spune Remus Burlacu, un apicultor care a moștenit această meserie de la familia sa. Ne arată o regină a stupului, o matcă tânără și „sfioasă”.

matca de albine
Matca sau regina stupului este o albină care se evidențiază prin mărime și colorit

Albinele urbane

Povestea albinelor o urmărim în acest episod al campaniei „Natura Umană” și într-un loc unde te-ai aștepta să fie puțin interes pentru aceste insecte: capitala țării, București. Marian Stoica, fondatorul Patrulei Albinelor, se grăbește pe aglomeratele bulevarde ale orașului pentru a ajunge la o urgență: un roi de albine s-a instalat în copacul din spatele casei unor localnici din Pantelimon. Îl însoțim pe specialist și asistăm în direct la operațiune aparent periculoasă: cum sunt date jos din copac și băgate într-o cutie galbenă mii de albine. 

CITESTE SI:  Nici albinele nu mai fac miere. Apicultorii încearcă să le ajute cu zahăr şi sirop
patrula albinelor
Marian Stoica, fondatorul Patrulei Albinelor, relochează albinele în Delta Văcărești

Albine în București? Da, pentru că în oraș nu se folosesc atât de multe pesticide ca pe un câmp deschis și, în plus, Bucureștiul și zona lui periferică încă mai au mulți copaci fructiferi prin curțile oamenilor. Singura problemă apare atunci când albinele roiesc pe lângă gospodăriile oamenilor sau roiurile nimeresc printre blocuri. Aici intervine Marian Stoica, care salvează aceste roiuri și le relochează într-un mediu urban natural: celebra Deltă Văcărești.

Paradisul Munților Măcin și albinele urbane sunt exemple că omul poate să facă loc și celorlalte viețuitoare, de care are atât de mare nevoie pentru a supraviețui pe Terra. 

Editare web: Luana Păvălucă



Sursa articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here