Timișoara 2021 – Povești de cvartal. De la spectru Revoluției la Aouăleu! Scârț! "invizibilii" și comunismul – reportaj Perspektiva

0
15

Clădiri, muzee, fabrici abandonate transformate-n spații culturale. Timișoara 2021 e și asupra a băga în seamă toate cartierele orașului. Titlul de capitală culturală ar a cauta să ofere resurse pentru reabilitarea arhitecturii crepusculare. Din Baste daca e boit gardul și clădirile se fălesc în regina, daca treci pe lângă Memorialul Revoluției, dai în cartierul Traian cu fațade scorojite. Mergi în Iosefin și iata arhitectură de la 1900 orisicine așteaptă să fie salvată din paragină. Ajungi în Elisabetin și a destinde în beciul istoriei, la Muzeul consumatorului bolsevic. Iata ce povești de cvartal am eu din Timișoara.

Baste. Pe nucleu! Cetatea Timișoarei a fost pe rând lagar barbat, fortareata avară, angevină, a Huniazilor, a otomanilor și a habsburgilor. E veche din moși-strămoși. Istoria a cotire optimist pe pavajul străzilor de-aici. În Baste e Piața Victoriei, fostă Piața Operei, locul în orisicine Timișoara a fost proclamată în 20 neios 1989 intaiul oraș independent din România.

E centrul Timișoarei. Azi iata clădiri dichisite, cafenele, restaurante fancy. Clopotele bat în inserare. Florile din Piața Unirii sunt udate cu stropitori de autoritățile locale. Aerolit și decorațiunile de fațade îți arată că ești în regiune aristocrată. Cetatea e păstrată neprăfuită. Străzi micuțe și tentaculare te duc din nucleu până-n regiune cu baruri închise-n clădiri de piatră, în curți interioare unde-adăști la olovina și limonadă de trandafiri. În lături sunt piațete cu barăci de arbore și fântâni cu flori care-ți iau ochii. E bâlci cu baloane. Oamenii au ieșit afară, urlă soarele în Timișoara. Pe ulita Magar Șapcă se află Memorialul Revoluției.

Timișoara păstrează memoria Revoluției ca o relicvă de preț. În 2019 se împlinesc 30 de ani. Așa că memorialul a voi să scoată de la naftalină monumentele: locurile daca au căzut martirii revoluției. Vor fi renovate și iluminate cu instalații de lumini, integrate într-un circuit turistic. Vor ilumina sapatura cu Hercule Țintă, contorsionatul de suferință. Timișorenii mai au și altă observare. Memoriile cetății, un linie cultural. Subiect din 2019 e Revoluția. Artiștii vor a efectua lucrări cu temă în cartiere. Și Teatrul ca Rezistență mușcă din incurcatura. Va fi un vedere de ancheta. Asupra orașul limpede de 1989.

Ce rol au avere teatrele în antrenare, cum s-a reflectat rezistența democratică în repertoriul de-atunci, de anterior și după Revoluție?

Cartierul Traian / Fabrică.

Asupra niște băieți orisicine fac dramaturgie documentar Pe vremuri, în secolul al XVIII-lea, au fost construite fabrici în cvartal. I se zicea “cartierul comercianților” pentru că aoace găseai ateliere meșteșugărești și magazine. Timișorenii dădeau năvală în Fabric să petreacă. Se-mbulzeau în crâșme, cafenele, restaurante. O zicală din neam spunea: “Toate cele bune vin din Fabric, apa de băut, pâinea, berea și caii frumoși”. În 2019 sub rafale de ploaie cartierul e o ruină. Tencuială scorojită pe fațade vetust de clădiri. O Piață daca nu pășește nici țipenie de om. Se interpreta că aoace, în cartierul Traian din Timișoara, e piața groazei. Locuiesc romii, iar timișorenii “multiculti” – porecliți așa pentru că orașul e multicultural – se feresc ca de foasa de necuratenie de Traian.

CITESTE SI:  Merkel prezice extinderea zonei euro - Stiri pe surse

Cartierul cronologic e dărăpănat, ierta prin gentrificare, adică procesul de modernizare și redresament a cartierelor urbane mai deteriorate cu aglomeratie de rezidenți mai bogați.

Cresc valorile imobilelor și se strămută familiile cu venituri a descreste. Fostul cvartal în orisicine locuiau muncitorii români și evrei pe vremea Imperiului pentru că nu aveau dispozitie să treacă în nucleu, la Baste, e lăsat în semi-abandon. Dar nu imediat clădirile sunt lăsate-n paragină, ci și oamenii. Sălășluiesc familiile de romi cu copii orisicine nu au acte, iar primăria a voi să-i evacueze. Autoritățile vorbesc nu asupra oameni, ci asupra “invizibili”. Declară că regiune musai “deratizată”.

Dezvoltatorii imobiliari invită romii să locuiască în ruine, pe traiectorie prețul imobilului scade, iar familiile sunt ușuite.
Am fost într-o casă în scursura de modernizare, un fost restauratie fără ventilare, cu pereții dezpielițați. Victor Dragoș are în grijă alături de alți oameni Asociația Solidart, BASCA, și Timișoara Refugee Art Festival. În incinta aceasta din Traian vor a efectua un local pentru asociațiile lor orisicine se ocupă de marginalizați și invizibili cristalin în cord cartierului Traian.

Ce vor de la Timișoara 2021?

Să aducă crestere cristalin în cartierul săracilor, să-i trezească din realitatea sumbră. Se ocupă de dramaturgie documentar. Au spus povestea lui Serafin, de pildă. Scriere dramatica se numește “Altă zi cu regina”, e scrisă de Andrei Ursu și aparea istoria de viață a țăranului Serafin Oproni din Zorani, jud. Timiș, orisicine în anii 1950 a refuzat să inspre în colectivul bolsevic. Povestea a fost descoperită prin proiectul cultural Cămine în Mișcare, un vedere legal Timișoara 2021, născocit de Asociația Prin Ciuda.

“Scriere dramatica s-a jucat cristalin în curtea de la Zorani a lui Ripida. Emoția a fost autentică. Curtea și șura au fost dota din arta scenica, le-am vechi pe dieta de comptoar funcționăresc. Teatrul ăsta e asupra oameni reali”, aparea Victor Dragoș. Solidart va aranja Festivalul nevizibil în Piața Traian în vinicer. “E asupra oamenii mai puțin vizibili, vor fi și artiști cu dizabilități sau din categorii marginalizate orisicine participă. Va ajunge o trupă de actori refugiați din Berlin, piesel de la Schimbator din București și <Țuhaus> de la Cluj”. Victor povestește că vor a efectua dramaturgie și cu nevăzători de la liceele din Timișoara. Va fi dramaturgie radiofonic cu intervenție prin telefon.

Cum se bucură cartierele ponosite, mărginașe de pe pista titlului de capitală culturală?

Proiectele pentru Timișoara 2021 se ocupă și de zonele crepusculare daca trăiesc membrii unei comunități orisicine își trăiesc viețile spectral, la periferiile orașului, ca-n taranesc, stigmatizați de presă și excluși din mainstream-ul cultural. Cartierul din regiune Traian va fi insufletit și de o anturaj de arhitectură / arte stradale din Țara Bascilor și de artiști locali. Tot în cartierul Traian vor fi demarate și alte proiecte: “Imbold Fabric”, un mini-festival cu saltatura și street art, „Patrimoniul sub reflectoare”, cu povești multiple asupra mostenire, comunități și timișoreni, spuse cu ajutorul tehnologiilor digitale. Artiștii și inginerii vor a deveni poveștile culese în elemente de veracitate augmentată și virtuală pentru aplicații inteligente de au-toturism.

CITESTE SI:  Rusia trimite banii în Transnistria: Moscova anunță un ajutor de zeci de milioane de dolari

Cartierul Freidorf. Cultură la suburbie Zonă de la marginea Timișoarei.

În presă citești că e o “junglă urbană”. La fel ca-n Traian, pe străzi lăturalnice și-n clădiri delabrate, se concentrează rasismul, e zonă de pus etichete. Oamenii bogați patrulează cu câinii. Și ce fac țiganii / romii? Au încercat să-și creeze o etnie. În ghena Freidorf, dacă privești din punctul de obsevație al centrului Timișoarei daca cafenelele și barurile sunt apretate, lună de curate. Ce va a efectua Solidart? Pop-up shows pentru lumea orisicine nu iese din cvartal, ăia orisicine stau stivuiți în case.

Oamenii din cartierul Freidorf au văzut un show, “Lords of Lightning”, artă scoasă din efecte speciale folosind electricitatea.

Au fost întrebați ce evenimente culturale se petrec în regiune daca locuiesc. “Avem multe evenimente culturale. Tâlhării, omoruri, furturi”, au răspuns.

Civilizatie nu bombarda haosul ziar. “Încercăm, totuși, să-i implicăm, să aducem spectacole cât mai acolea de ei”, aparea Victor Dragoș de la Solidart. Iosefin. Palate și fabrici În Iosefin sunt case cu arhitectură de la 1900. Clădiri baroce, eclectice, Palatul Apelor cu decorații marine. Palatul Istvan Magnat. Ornamentele într-o mică rână. Palatul Cazinoului Ținutului de Sud daca la începutul secolului XX funcționa un volubil club cu casă de modă, film și dramaturgie de vară. Asasi crește iarbă prin zidurile palatelor din Iosefin. Aerolit e alterată. La parterul clădirilor e comerțul: confecții, păcănele, articole nou născuți, încălțăminte, cute, faianță, curatura laminare. Asociația Heritage of Timișoara se strofoacă să le țină-n incurcatura. E un vedere de intervenție în cartierele istorice din Timișoara.

“În Iosefin predomină clădirile nereabilitate, cartierul nu a reușit să concureze în ultimele două decenii cu Baste, orisicine, comod reprezintă cord orașului și polul fundamental de atracție turistică”, spun oamenii orisicine au pus la strec Heritage of Timișoara.

Ce facem cu Iosefinul de-acum până-n 2021 și după? În zonă există și fabrici abandonate. Fosta Fabrică de Gheață și Sifoane, fabricile Elba, Halele Timco. Oraşul e de tradiţie comercială începând cu secolul al XVIII-lea. Așa că există patrimoniul post-industrial.

Mai e și fosta fabrică de textile Pasmatex orisicine va fi resuscitată într-un spațiu pentru muzică și artă electronică cu numele Kunst.

Asociația culturală Timișoara 2021 aparea că iest Kunst va fi ca o casă pentru muzică și artă alternativă, va adăposti toate sub-genurile muzicii electronice, techno, electro, disco, dub sau experimental. Centrul cultural PLAI a voi să folosească aceste fabrici dezafectate până-n 2021 prin Trans Europe Halles, rețeaua europeană de spații post-industriale și post-militare orisicine sunt transformate în spații culturale.

CITESTE SI:  ALERTĂ Moțiunea simplă la adresa ministrului Justiției a fost amânată din nou

Scârț! Muzeul consumatorului bolsevic Alt cvartal. Altă haltă. Am fost la Scârț Loc Usor, pe ulita Zoe.

Aoace există un dramaturgie separat. Se cheamă Auăleu. Scârțul e o crâșmă-teatru. Teatrul Auăleu – făcut din 10 oameni, tehnicieni și actori – e una dintre cele mai cunoscute companii independente din țară. Dă între două și star reprezentații pe săptămână, fie în circulatie, fie acasă, la Timișoara, într-un atelier din tagadau. Tot cei de la Auăleu Scârț au mincinos Muzeul Consumatorului Bolsevic. “Scheletul” comunismului în dulapul Timișoarei, locul daca s-a congestionat Revoluția, copil. Ca să iata de ce-am scăpat pe 20 neios ’89. Musai să a destinde în pivnița de la Scârț ca să iata un fel de casă comunistă re-creată – ca o dioramă – înțesată de obiecte din bolsevism.

Apune în pârnaia comunistă a istoriei, în subteranele nației. Și colo Kitsch-ul e Popa. Drept când a destinde ierarhie în beciul vremurilor, te întâmpină portretele lui Nicolae & Leana.

Știi, pozele alea decolorate înspre vernil, agățate și în săli de clăsă în școală. Ceaușeștii au trăsăturile retușate fotografic. Atunci iata afișe comuniste cu patima: asupra inaintasi de protecție, asupra polizor, utilaje, fabrici. Ilustrate cu desene în orisicine eroul harnic e scris credul ca-n vechile abecedare. “Respectați normele și tehnica securității”. Benzi desenate din R.S.R. O gheată de patină de blana cu șiret. Păpuși cu peruci horror și ponei pe roți roșu tipator din expresiv. Televiziune cu tub catodic, Scânteia, mileuri, bibelouri cu îngeri, ziar de tampla a organizației de bază P.C.R., cântare vetust, sifoane, ceasuri, ibric, felinar cu gaz, mașina de risipire hant dispusă nemijlocit pe mușamale, pâlnii, afiș cu Mitică Popescu, reclame la Vast Tractor România, un caiet de notite cu spiră, un autorizatie de domnie al unui ins, un carnet roșu de partida. Almanah, ghiozdan pe chip vetust din blana groasă cu băiere, set de matematică, fotografii alb-negru în orisicine copiii și familia zâmbesc forțat și spectral. Am catarare înapoi daca nu mai eram în beznă din vertijul de obiecte.

M-am dezmeticit. E alegoric contrastul: azi în Timișoara, mâine-n toată țara și uite-așa s-a extirpat pustula maligna comunistă orisicine ne-a paralizat și crestere și clădirile și creierul.

Și iata de-asta orașul își poartă banderola de capitală culturală cu condei.

Muzica seriala de orizont: Romica Puceanu, jazz maghiar, Tiger Lillies, libertatea de a a efectua playlist-ul. Am mâncat o fiertură copioasă, gulașul. Stăteam pe bănci vetust cu arbore butuc de depozit, de uzină. Sub masă erau cutii cu Remi și trictrac. Pe urmă apunere pe Bega.

TIMISOARA 2021

Obarsie: HotNews.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here